Asemănările dintre Zalmoxis și Iisus. Informații surprinzătoare…

Distribuie


Lasă un răspuns

Comentează ca anonim.

  1. D-l Roxin ! Va mai trece un orecare timp și ai să înțelegi că dacii și geții nu-i una și aceași … da că Zalmoxis e prototipul lui I.Hristos noi am vorbit mai înainte …

  2. Când eu scriam despre ASTA mi-au umplut in repetate rânduri frigiderele ! Le-am ARGUMENTATA cateunora dar era o Cascada impotriva mea ! Dupa inca vreo cateva incercari m-am lasat pagubas ! Iti multumesc pentru ca te implici atat de mult si nu dai inapoi si nici nu dezarmezi in fata acestor -sunt sigur- atacuri marsave ! Cauta sa continui pe aceeasi linie si noi te vom sustine cat vom putea de mult in actualele conditii !

  3. Nu te supara stimate. Sa nu confundam idealizarea egoului uman ceea ce numim Isus cu principiul natural care este Zalmoxis cu radacini chiar pana la Enki. Asemanari cu Zalmoxis? Si istoria inventata a crestinismului? Sa nu confundam lumina adevarata, cu o lumina inchipuita de biserica.

  4. Da or fi ceva asemanari nu zic, dar este si o MARE diferenta: Zalmoxis nu te poate salva! Este doar un zeu pagan mort.

  5. GEŢII sunt totuna cu PELASGII sau ARIMII, numiṭi mai târziu TRACI, mai târziu VLAHI, VALAHI, BLAKI, VOLOHI… DACII sunt o mlădiṭă/ramură a GEŢILOR, trăitori în DAVE, numiṭi de accea și DAVI,DAI, războinicii getilor, castă războinică având ca simbol DRAGONUL cu corp de șarpe, mai târziu LUPUL cu corp de șarpe. Majoritatea DACILOR trăiau în sudul Transilvaniei, nordul Olteniei și Munteniei și în vestul Moldovei, unde se aflau cele mai multe DAVE-fortificaṭii militare redutabile având și un rol religios, adăpostind sanctuare. Toṭi DACII formau DACO ARMOSA-armata permanentă dacă, pe lângă care exista și o GLOTO ARMOSA-armata nepermanentă, a gloatelor, formată din ṭărani înarmaṭi, numiṭi RUMUNI/RIUMUNI/ROMUNI, însemnând oamenii de la râuri, trăitori de-a lungul văilor, agricultori în marea lor parte și oameni liberi care munceau în cadrul unor obști sătești, numele lor rămânând ca nume de neam, de etnie, după căderea regatului DACILOR. Ţara avea ca nume oficial, DIO GETIA, dar, în primul secol de după Hristos, se numea și DACIA/DAKIA, așa fiind numită în special de romani, care-i numeau pe locuitorii ṭării DACI dar și, uneori, GEŢI, chiar si SCIŢI…GEŢII/DACII erau frati buni de sânge, limbă și civilizaṭie și cu SARMAŢII, poetul latin OVIDIUS NASO, numind limba „barbarilor” în mijlocul cărora trăia, limba GETICĂ sau SARMATICA. Conducerea ṭării erau una de tip TEOCRATIC/OLIGARHIC/ MILITARIST, având la conducere o DACEBALO/DACEBALIO/DECEBALO, adunarea celor 10 (dzece, zece) balo (puternici, ursi), în limba veche getică/rumună, conducătorul politic era numit MATO, cel militar, RIC,RIG,RAI, de unde CRAI, mai târziu. Fiecare membru al DACIBALO era ales pe un termen limitat de timp,, cei mai pricepuṭi puteau să deṭină chiar și două funcṭii, cea politică împreună cu cea militară, cea religioasă cu cea politică, cea militară cu cea religioasă. Adunarea poporului era numită RADA, fiind convocată doar în situaṭii excepṭionale. Generalii armatei dace erau numiṭi KILIARHI, cel mai bun putând ajunge prin numire sau alegere C(RAI). Statul GET/DAC nu era o monarhie, nimeni nu putea deṭine/obṭine/ o funcṭie de conducere prin mostenire de la înaintașii lor ci numai având merite deosebite, prin numire sau alegere. DURAS nu a lăsat „tronul” GEŢIEI/DACIEI, „nepotului” său, Decebal, cum s-a statuat, fără dovezi concrete, de asa-zișii istorici „academicieni” români. Conducerea militară și politică a fost lăsată în 86 sau 87, kiliarhului DIOGIO/DIEGIO de catre DURAS, acesta nemaifiind capabil să conducă statul get, fiind deja bătrân de zile. Cronica chinezească din 97 d.Hr., menṭionează acest fapt. Toată ṭara era bine organizată, fiind împărṭită în SINDHII/SINDII, un fel de ṭinuturi/judeṭe. Statul condus de DIOGIO „DACIBALO”, se întindea din Carpaṭii Nordici ai Slovaciei actuale până la Nistru, pe toată lungimea lui, până la Marea Getică și vărsarea Istrului/Dunării de Jos, și de acolo, pe Istru în sus, în amonte, până la vărsarea Tisei/Tisiei în Istru și o porṭiune de teritoriu din dreapta Tisei până aproape de cotul acestui râu. Triburile DACILOR MARI, RACATENSILOR, PREDAVENSILOR, COSTOBOCILOR, CARPILOR (BASTARNI dacizaṭi și DACI propriu-ziși) și BURILOR/BURIDAVENSILOR, erau confederate în cadrul statului get, bucurându-se de o largă autonomie de decizie, iar în sudul și estul Munteniei, teritoriul era depopulat parṭial, PIEGEŢII/PIEPHIGII, fiind transferaṭi în sudul Istrului de romani. La rasarit de Nistru, SARMAŢII ROXOLANI erau aliaṭii naturali și puternici ai GETILOR/DACILOR. Din păcate, SARMAŢII IAZYGI(IASII), clienṭii romanilor, de la vest de Tisa, ocupau teritoriul de pana la DUNĂREA de Mijloc, în amestec cu puṭinii daci din acel spaṭiu. Acest stat GET/DAC, dispunea de oaste totală de cca 150.000 de luptători din care 60.000 profesioniști (DACO ARMOSA), în afara confederaṭilor autonomi precum și a ROXOLANILOR…Statul GET/DAC, în timpul lui DIOGIO, avea o suprafaṭă de cca 390.000 kmp și o populaṭie ce depășea 8 milioane de locuitori, în imensa lor majoritate GEŢI/DACI, din care, locuitorii tuturor davelor era de aprox. 500.000, femei, copii, bărbaṭi. Celelalte orașe getice (fără SARMIGETUZO/SARMIZETUZO) nu depășeau 2-300.000 locuitori, iar capitala SARMIGETUZO – SARMIZEGETUSA REGIA, împreună cu toată zona munṭilor Orăștiei/Şureanu și cu Ţara Haṭegului, depășea o jumătate de milion de suflete… În tot acest spaṭiu al fostului stat GET/DAC, a mai rămas după toate războaiele romano-getice, în jur de 5 milioane de oameni, fără pierderile de vieṭi omenești, cam 200.000 de oameni, fără sclavii luaṭi de cotropitori, 500.000 de bărbaṭi, femei, copii, duși în multe părṭi ale imperiului roman, într-o primă fază, fără alte sute de mii duși mai tarziu, fără sutele de mii de refugiaṭi în zonele neocupate de romani dar și alte zone, înspre nordul, estul, nord-estul și nord-vestul Europei… O imensă pierdere/ pagubă adusă NEAMULUI SCOBORÂTOR DIN ZEI, adusă civilizaṭiei umane…

  6. Sa nu ajungem sa pierdem revelația data de Dumnezeu , care e cel mai important criteriu după care ne luam. Nu imaginația ci ceea ce s a spus si arătat concret.
    Dreapta noastră credință e cel mai important lucru.

    Știm adevărul cel mai bine si corect, nu trebuie sa mai aducem vorba de zeități !

    Ce avem acum e cel mai important si verificat. Sa nu existe o influența de la Pavel Corut care nu a înțeles revelația creștină si acum pornind de la dacism sa incerce sa introducă si cultul păgânesc al lui zamolxis. E o mare greșeală
    Prezența Mântuitorului covârșește orice ! Ceea ce El a făcut nu se compara cu nimic. Exista mii de adeveriri de la cei care au o viață deosebita ascetica . Lor li s au arătat multe pentru a știi noi acum. Faptul ca acum știm in modul cel mai corect asta ne avantajează in fata altora si așa trebuie sa rămână.

Sliding Sidebar