Iată de ce TRAIAN trebuie să dispară din Imnul Național

Distribuie


Lasă un răspuns

Comentează ca anonim.

  1. am ajuns atat de imbecili incat suntem singura natiune care isi omagiaza, cotropitorii, asupritorii, in loc sa ne omagiem eroii, pe decebal, pe burebista si avem destui eroi ai neamului lasati uitarii, rusine noua!

    1. Eu nu sunt de acord,pe atunci nu exista poporul raman,acest popor s-a format din daci si romani,modul cum au ajuns cela doua popoare sa se contopeasca si sa ia nastere poporul roman este alta discutie.Vrem sau nu romanii sunt stramosii nostri.

      1. AICI AI PERFECTA DREPTATE. DIN VECHILE TIMPURI AM CAM FOST UN POPOR CARE A LINS CIZMA COTROPITORULUI… UN EXEMPLU SI AZI. IN LOC SA FIM MINDRI CA SINTEM ROMANI, RIDICAM IN SLAVI PE AMERICANI CARE ABIA ASTEAPTA SA NE FURE AURUL DIN MUNTI.

        1. AICI AI PERFECTA DREPTATE. DIN VECHILE TIMPURI AM CAM FOST UN POPOR CARE A LINS CIZMA COTROPITORULUI… UN EXEMPLU SI AZI. IN LOC SA FIM MINDRI CA SINTEM ROMANI, RIDICAM IN SLAVI PE AMERICANI CARE ABIA ASTEAPTA SA NE FURE AURUL DIN MUNTI.

  2. Am invatat imnul Romaniei inca din clasa I(1994). Pe langa semnificatia tricolorului, incerca sa ne explice invatatoarea versurile imnului. Strofa cu ,,sange de Roman si nume de Traian ” nu am inteles-o niciodata. Daca Românii au luptat impotriva asupritorilor, inclusiv impotriva romanilor cu al lor conducator Traian, de ce sa pastreze in piepturi ,, cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian!” ? Nu are logica. De cand e hotul un erou pentru ce a pradat sau contropit?

  3. Faptul ca romanii au cucerit Dacia nu este un fals istoric, cum nu este nici amestecul dintre cele 2 popoare. Faptul ca romanii ne-au tratat cu respect si nu ne-au exterminat (cazul Cartaginei) dovedește ca au fost impresionati de popoarele autohtone.

  4. Nu asta facem de vreo 30 de ani incoace,ne ridicăm în slavi hoții,violatorii, criminalii, cred că ne-a cam intrat în rutină,ăștia suntem și asta facem!

  5. Mai Gerulo, ai o logica si un bun-simt de-mi vine sa-ti dau jos „masca” de dac. Cine contesta cucerirea Daciei?! Era vorba de asa ceva? Cat despre respectul avut de romani fata de daci/geti, in afara de busturile si statuile de daci de la Roma si din alte parti ale fostului imperiu, si acelea create ,poate, in vremea unor imparati romani de origine daco-getica, poti sa-ti dai singur cu tesla in c…., ca nu a existat asa ceva. Distrugerea Sarmizegetusei, jaful enorm facut de „civilizatorii” romani, crimele savarsite impotriva unui brav neam si zecile/sutele de mii de geti/daci luati ca prizonieri si dusi in toate partile imperiului ti se par un …respect?!?! Ne-au mai cucerit si alte imperii, total sau partial, oare despre ce amestec dintre popoare poate fi vorba?! Ne-am amestecat cu rusii, cu austro-ungarii, cu turcii, etc, formandu-se de fiecare data alt popor?! Ce-i cu mentalitatea asta de sluga, de a te face pres in fata tuturor starpiturilor lumii?!

  6. Nu doar din imnul national.

    Trebuie sa dispara si din Centru orasului Braila. Unde are o statuie sfidatoare!

    Nu am intles niciodata de ce Ceausescu nu a rezolvat aceasta meteagna.
    El considerandu-se un urmas al lui Decebal.

  7. Stiti cum este cu Imnul? Si cu Traian?

    Imaginati-va peste 300 ani ca acea generatie ii canta ode lui STALIN.

    Dar generatiile acestea 4…. strabunicu ((care a murit la Stalingrad), bunicul (vare a prins anii 45-50 cu persecuriilesi foametea, fiind adolescent), tata si eu, il consideram pe buna dreptate un asupritor al poporului roman.

  8. Salut!
    Pt schimbari reale ,trebuie organizata o strangere de semnaturi,pentru schimbarea numelui tarii in DACIA. Cum Olanda va renunta la numele asta,cred ca putem si noi.Nu ne intereseaza diferentele. Astfel ne-am lua istoria de peste 2000 de ani inapoi si s-ar limpezi multe ape,chiar daca suna simplist.
    Indiferent de rezultat,trebuie depuse toate eforturile.
    Canalizeaza-ti resursele pentru aceasta actiune. Fii tu initiatorul ,Daniel Roxin!
    NUmai bine!

  9. Autoritățile române i-au interzis intrarea în România lui A.I.Umnov-Denisov, cercetător rus, care venise să țină o conferință despre descendența slavă a dacilor. Acesta a fost trimis înapoi în Rusia de pe Aeroportul Otopeni, potrivit unei postări pe Facebook a ambasadei ruse la București. El venise în România pentru a-și prezenta tezele pan-slaviste, care susțin că limba română nu are nici o legătură cu limba latină, relatează G4Media.

    Tezele lui A.I.Umnov-Denisov sunt deja preluate în România de diferite site-uri care promovează propaganda rusă anti-occidentală.

    https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/un-cercetator-rus-care-pretinde-ca-dacii-se-trag-din-slavi-a-primit-interdictie-de-intrare-in-romania-1269816

  10. Este, fără putinţă de tagadă, adevarat ca acest popor s-a format şi din contopirea celor doua populatii, dacă si romană, dar nu numai,,,Problema este ca aceasta contopire nu a fost una conventionala, rezultat al unei unificari politice ci a fost rezultatul unei cuceriri militare. Acesta ar fi principalul motiv pentru care sintagma „Triumfător în lupte, un nume de TRAIAN!” nu ar trebui sa isi gaseasca locul in Imnul National. Desi in venele noastre curge un sânge de roman, totusi, Impăratul Traian nu poate fi considerat mândria poporului român.

    Referitor la etnogeneza. Momentul precis în care s-a format poporul român este foarte puţin cunoscut în istoriografie, din cauza puţinelor izvoare scrise din perioada de referinta. Se bănuieşte că poporul român s-a format undeva în anii de început ai evului mediu, prin amestecul dintre autohtoni şi nou-veniţii în urma migaţiilor intense din antichitatea târzie şi evul întunecat, de pe tot cuprinsul spaţiului carpato-danubiano-pontic. Fără niciun dubiu, românii sunt atestaţi clar abia în secolele XII- XIII, în special de cronicari maghiari sau slavi.

    Iarasi, un lucru este clar, teritoriul pe care astăzi se află România, a fost locuit de triburile geto-dacilor. Aceste triburi au fost cucerite de Traian în decursul a două războaie grele, terminate în 106 d HR cu ocuparea unei părţi a Daciei, corespunzătoare Transilvaniei, Banatului, Olteniei şi a unei părţi din Muntenia actuală. Era cea mai importantă zonă a regatului dac condus de Decebal. Şi asta fiindcă aici se afla capitala Sarmisegetusa, centrul spiritual şi politic al Daciei.
    Dacia îngenuncheată a fost transfomată de Traian în provincie romană. Erau însă triburi geto-dace, numiţi ”dacii liberi„ care au rămas necuceriţi în afara graniţelor imperiului, în zone precum Moldova, Maramureş şi o parte a Munteniei. În special dacii nordici, temutele triburi ale costobocilor şi ale carpilor, alături de triburile germanice ale goţilor au dat un asalt de mai bine de un secol asupra Daciei romane şi a provinciilor sud-dunărene.

    Odată cu anul 275 d HR se încheia istoria Daciei Romane la nord de Dunăre. Practic, în acel an, administraţia, armata şi toţi cetăţenii romani care doreau să treacă la sudul Dunării au fost mutaţi de împăratul Aurelian în provincia romană Moesia.
    Motivele erau multiple şi lesne de înţeles – Roma, confruntată cu propriile probleme, abia făcea faţă acestor expediţii cumplite de jaf. Tocmai din această cauză, împăraţii romani care nu mai aveau vitalitatea, autoritatea şi geniul lui Traian, s-au trezit incapabili să apere provincia Dacia. Pe teritoriul ocupat de romani se aflau oraşe importante, precum Apulum, Napoca, Potaissa sau Romula. Era practicate meşteşuguri, agricultura şi extragerea aurului la Alburnus Maior. Era o provincie importantă, dar imposibil de apărat în faţa atacurilor masive ale barbarilor, printre care se regăseau şi dacii liberi. Provincia a încăput pe mâna barbarilor, de facto, înainte de retragerea oficială. Mai precis în perioada 260-268, Gallienus pierde Dacia în faţa invaziilor germanice.

    Dacă izvoarele scrise tac în ceea ce priveşte formarea treptată a poporului român în perioada secolelor III-IX d HR, istoricii arată că există însă o serie de dovezi arheologice care arată o continuitate de locuire pe teritoriul carpato-danubiano-pontic dar şi urmele unei etnogeneze complexe în care sunt implicate multe populaţii în funcţie de sferele de influenţă şi de zona geografică. În primul rând este vorba de aşa numita cultură Sântana de Mureş-Cerneahov. Mai precis este vorba despre o imixtiune de culturi şi populaţii care au ajuns să locuiască împreună pe un areal întins. Numele culturii a fost evidenţiat de localităţile eponime, din Transilvania şi respectiv Ucraina. Existenţa acestei culturi este dovedită de aproape o mie de aşezări şi cimitire descoperite pe un arel uriaş, din Transilvania până în Ucraina, Moldova, Basarabia şi o mică parte din Belarus.

    Dacii au atins un anumit grad de romanizare înainte de cucerirea traiană, au dăinuit sub stăpânirea romană și s-au integrat în viața economică și socială a noii provincii, alcătuind totodată suportul influenței pe care imperiul a exercitat-o în timp asupra teritoriilor din afara Daciei romane. Elementele romane cu rol primordial în romanizarea dacilor au fost, în principal, soldații și coloniștii. Cei mai mulți dintre ei au rămas să viețuiască la nord de Dunăre după retragerea aureliană (271), reprezentând baza continuității procesului de romanizare.

    După retragerea romană din 271, legăturile cu Imperiul Roman aflat la sud de Dunăre nu au fost rupte. Cetățile și orașele de pe malul stâng al Dunării s-au aflat în atenția împăraților Dioclețian, Constantin cel Mare și Iustinian. Romanizarea a fost continuată de soldații romani, negustorii și misionarii creștini, veniți din imperiu. Continuitatea este atestată de descoperirile arheologice din spațiul vechii Dacii. Inscripțiile din secolul IV atestă că limba latină era vorbită în continuare în Dacia după retragerea aureliană. Donariul de la Biertan din județul Sibiu, relicvă creștină din secolul IV, conține inscripția latină : „Ego Zenovius votum posui” (Eu, Zenoviu, am depus darul), fiind o altă dovadă a vorbirii limbii latine în Dacia, după 271. Retragerea nu a lăsat fosta provincie fără structura politică, formându-se pe teritoriul fostei colonii așa-numitele „obști sătești”.

    Propriu-zis cultura, specifică spaţiului carpato-danubiano pontic, arată continuitatea locuirii acestei zone inclusiv după retragerea aureliană, în secolele III-V d HR dar poate oferi şi indicii privind o posibilă imixtiunea etnică care a dus la formarea populaţiilor pre-româneşti. Din noul conglomerat făceau parte autohtonii daci în special triburile carpilor şi ale costobocilor, dar şi dacii romanizaţi din Transilvania, peste care s-au aşezat valurile de goţi germanici. În cadrul acestei imixtiuni culturale este dovedită şi participarea iranienilor, adică a triburilor sarmate.

    Pe de alta parte, intre secolele V-VII, în Moldova, Muntenia și Transilvania au năvălit slavii. Ei au tradus în limba slavă toponime, hidronime și au determinat modificări fonetice și de vocabular. Nu au modificat însă caracterul fundamental al limbii române, fiind 60% latin și dominat de structura gramaticală latină.

    Amestecul dacilor, romanilor și popoarelor migratoare s-a desfășurat pe ambele maluri ale Dunării, în decursul a mai multor secole. 3500 de inscripții latine descoperite în Dacia, raportate la cele 40 în limba greacă sau cele 7 în limba siro-palmireană, demonstrează preponderența absolută a limbii latine în provincia Dacia.

    Este de subliniat si faptul ca originea latină a creștinismului românesc este dovedită de termenii creștini din limba latină: Dumnezeu-Domine Deus, cruce, creștin, înger, biserica-basilica.Până în 313, creștinismul a pătruns în Dacia și Moesia, răspândit de misionari creștini, contribuind la strângerea legăturilor daco-romanilor cu romanitatea sud-dunăreană și la continuarea românizării în regiunile nord-dunărene.

    Surse

    Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu – „Istoria Românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi”, 1975
    Dragoș Moldovanu, Toponime de origine romană în Transilvania și în sud-vestul Moldovei, Anuarul de lingvistică și istorie literară, XLIX-L, București, 2009-2010,
    Cosmin Pătraşcu Zamfirache – Misterul apariţiei „rumânilor“ pe actualul teritoriu al ţării (adevarul.ro)

Sliding Sidebar