Kazakhstanul a făcut un film artistic cu regina masagetă Tomiris (Vezi trailer). Mâine, bulgarii îl vor revendica pe Zalmoxis. La noi, autorităților li se fâlfâie de istoria geto-dacilor…

Incearca niste pastile pt cap…. Mai e un pic si afirmi si ca geto-dacii se trag din unguri, uiguri, huni

Crâmpee din «Evoluția marinei autohtone». I. F .:
Tomires – Regina masageţilor
O personalitate excepţională în istoria antică a neamului nostru este regina massageţilor Tomires, care, în anul 529 î.e.n., l-a învins pe Cirus cel Mare, regele perşilor care îi invinsese pe Babilonezi, toată Asiria, Regatul Mediilor
şi al Lidiilor, care la invins și pe Cresus, devenind Monarh al Asiei.
Regina Tomires a rămas în istoria şi cultura universală ca o personalitate celebră, un simbol al biruinţei binelui în lupta cu răul şi a servit ca model de inspiraţie în crearea multor opere geniale ale lui Paul Peter Rubens, Mattia Preti şi Shakespeare în crearea imaginii Janei D’Arc, e pomenită de Dante Alighieri în „Divina Comedie”, talentatul maestru Musaev a creat renumitul balet „Tomires”. Faima legendarei regine Tomires pînă în zilele noastre însuflețește spiritele popoarelor Asiei Mijlocii.
Massageţii (sciţii), erau o ramură a geto-tracilor nomazi, originari din leagănul tracilor. Migrînd în epoca fierului pînă în Asia Centrală, ei au întemeiat un stat imens care domina pe ţărmurile Mării Aral şi a Mării Caspice. Herodot afirmă ca massageţii „…erau luptători pe jos sau pe cai, arcaşi neîntrecuţi, dar şi curajoşi mânuitori de lance. Purtau armuri împodobite cu aur.
Massageţii, erau monogami, dar văduvele de război erau ţinute în colectivitate. La fel ca toţi geţii aveau o religie monoteistă și se închinau la Soarele Neînvins, sacrificînd cai pe altarele Soarelui”. Massageţii erau meşteri iscusiţi în construcţia ambarcaţiunilor şi în navigaţie.
Negustoii masageţi cu navele lor maritime transportau numeroasele mărfuri pentru comercializare cu ţările şi triburile de pe țărmurile mării Aral, Mării Caspice şi a Mării Geţilor. Navele erau folosite și pentru trecerea peste rîuri a încărcăturilor ce însoţeau oastea în convoae de care.
În “Istorii” Herodot relatează că întemeetorul imperiului Persan, Cirus cel Mare, dorind să cucerească Massageţia, îndemînat de sfetnicii săi, întinde o cursă geţilor conduşi de Spargapises, fiul reginei Tomiris, care îl urmărea după o luptă victorioasă. Nimerind într-o tabără părăsită, au găsit mult vin, o băutură necunoscută pentru ei. Neobişnuiţi cu această băutură, massageţii s-au îmbătat şi oştenii lui Cirus i-au măcelărit pe toţi în somn, iar pe Spargapises l-au luat prizonier. Regina Tomiris trimite o solie lui Cirus, cerând să-i elibereze necondiţionat fiul din robie şi să nu îndrăznească să treacă cu oastea hotarul.
Herodot povesteşte că Regina Tomires i-a trimis regelui Cirus un mesaj dur în care îl sfidează cu dispreţ pe cel mai puternic rege: ”Refuz să mă mărit cu tine şi jur pe Soare, domnul suprem al massageţilor, că te voi sătura de sînge”.
Spargapises nu suportă umilinţa prizonieratului şi se sinucide. Cirus făcand un pod peste fluviul Aras trece rîul și atacă masageții cu armata sa.
“Regina Tomiris şi-a adunat toată armata. Prefăcandu-se că fuge de frică din faţa lui, l-a atras intr-un loc stramtorat şi s-a intors dintr-odată intr-un contraatac plin de ură, de durere şi de dorinţă de răzbunare, asaltandu-i pe Perşi cu atata forţă, incat niciunul dintre aceştia nu a scăpat cu viaţă.”
(Sursa: Nicolo Zeno.“Despre Originea Barbarilor”, în Cartea II. (despre Masageţi).1557).
Regele Cirus a fost decapitat iar capul lui a fost fiert într-un cazan, în care prealabil i-au scurs tot sîngele pînă la ultima picătură. O povață groaznică tuturor: “Duşmanul lacom se va sătura de sânge”.
Nicolo Zeno în Cartea a doua, despre Masageți menționează: “…autorii Sciţi spun că după victorie şi moartea lui Cirus, Tomiris a trecut podul făcut de acesta şi s-a indreptat spre provinciile vecine, inspre Marea Neagră, unde a cucerit toate popoarele. După aceea a trecut in Asia şi datorită faimei pe care şi-o făcuse, toate popoarele şi oraşele pe care le-a intalnit in cale, i s-au supus de bunăvoie. De aici, a traversat stramtoarea Constantinopoleului şi a intrat victorioasă cu armata in Mezia, fiind primită cu plăcere in ţara Geţilor, din care ea insăşi provenea. După cateva bătălii nesemnificative in această provincie, a ridicat un oraş pe Dunăre, căruia i-a dat numele ei: Tomiris, oraş aflat – după Ptolemeu – la 54° latitudine şi 46° longitudine.
A plecat apoi in Asia şi l-a lăsat ca Rege printre Geţi pe Antriregir, căci ei se guvernaseră pană atunci in Tracia, ca Republică…”(Sursa: Nicolo Zeno. “Despre Originea Barbarilor”, în Cartea II. (despre Masageţi).1557).
Renumitul istoric Jordanes (Iordanes), care a avut posibilitatea să cunoască multe izvoare istorice despre viaţa geţilor, inclusive și cele 12 cărţi ale istoriei dacilor, scrise de Cassiodorus, care au dispărut în vremuri, în cartea sa „Getica sau Despre originea şi faptele geţilor”, prin anul 551e.n., acria: „După ce a obţinut această victorie şi după ce a luat aşa de multă pradă de la duşmanii ei, regina Tomires a trecut peste acea parte din Moesia, care acum se numeşte Sciţia Minor şi a întemeiat oraşul Tomis pe ţărmul moesian al Pontului, după numele ei.” În lucrare Iordanes o numeşte „Getarum regina”.
Alte izvoare istorice afirmă că „Tomires a venit și cu multe corăbii pline de pradă şi a întemeiat cetatea Tomis”.
Faima legendarei Regine a massageţilor a rămas pînă în ziltele noastre în istoria şi amintirea numeroaselor neamuri şi popoare din Asia centrală, a autohtonilor din Tadjikistan, Uzbechistan, Turcmenistan, Kazahstan care o numesc Tomires, Tamiris sau Timirise.
Turcmenii susţin cã rasa de cai Akhal-Teke a fost creată de massageţi. Cai pe care i-au folosit mai târziu Darius şi Alexandru Macedon în campanile lor militare. Cambize a cucerit Egiptul cu ajutorul massageţilor, celebri în epocă datoritã cailor lor fără seamăn.
În oraşul Astana, noua capitală a Republicii Kazahstan, poporul kazah a înălțat monumentul „Жер-ана „(Mama pămîntului), închinat Reginei massageţilor Tamires,o creaţie a renumitului sculptor cazah Daşi Namdacov.”
P.S: Atrageți atenție la numele sculptorului: nu vă pare „Dași din neamil dacolor? I.F.