Prof. univ. dr. doc. Alexandru-Vladimir Ciurea: Arma anti-Covid este imunitatea bazată pe gândire pozitivă, în timp ce izolarea tâmpeşte omul
Prof. univ. dr. doc. Alexandru-Vladimir Ciurea: Încă de la începutul secolului trecut, când s-a început studiul neuro-fiziologiei cerebrale, s-a dovedit că dacă gândești pozitiv și ești calm, senin în fața provocărilor vieții, se secretă anumiți aminoacizi favorabili pentru desfășurarea proceselor normale în creier. Deci, pozitivitatea ne ajută în cele mai grave situații. Să fim convinşi că există soluții pentru orice! Știți ce se spune, că muți și muntele din loc cu puterea minții! Scoateți-l pe „nu pot” din vocabular. Dacă gândim pozitiv, creierul își îndeplinește mai lesne funcțiile și totul merge bine.
Pozitivitatea trebuie să existe și în gândire, și în fapte. Mă dau exemplu pe mine. Pot să spun că gândind pozitiv în ultimii zece ani, nu mai doresc să am niciun fel de dușman. Nu mă interesează, nu mă mai agață gelozia, invidia, ura, dușmănia… Nu mai sunt reactiv. De exemplu, la spital, cineva mi-a făcut odată un raport foarte dur, dar nu am ripostat. Am zâmbit. Când mi-a venit mie rândul să-i fac raport, l-am făcut la superlativ. Nu-i venea să creadă… Pur și simplu m-am poziționat în afara conflictului, în zona bună, pozitivă a lucrurilor. Și asta aplic în toate sectoarele vieții mele.
„Neuronii « prăjiți » nu se mai refac”
Toată lumea este în agitație permanentă și nu prea știe să întrețină acest miracol cu care a fost dăruită: creierul. Corpul omenesc este un miracol. Creierul și gândirea umană, la fel. În timpul unei conversații, în creierul meu se pun în funcțiune mii și mii de legături simultan, de gândire, de percepție, de auz, de văz, conexiuni care mă ajută să vă dau un răspuns cât mai bun… exact ca un miracol. Or, omul face tot ce e posibil să-l lichideze, face tot ce e rău pentru creierul său. Suprasolicită organul cerebral cu foarte multe elemente perturbatoare și nu merge pe o linie conducătoare, prioritară, în cursul unei zile sau a la longue, se disipează în tot felul de lucruri mărunte, total neimportante, și nu își canalizează toată energia, toată puterea, toată inteligența și creativitatea către lucruri pozitive, generatoare de bucurie și satisfacție.
Știți că cele mai multe celule nervoase se pierd la furie, la ceartă? Neuronii „prăjiți” nu se mai recapătă. Aveam o șefă mică și grăsuță, care la un moment dat spunea, „Nu uita, dragul meu, că inima este mică, dosul este mare… Nu le mai pune la inimă…”. Foarte bună ideea. Puneți supărările în altă parte, nu la inimă. În plus, persoanele nervoase, ușor iritabile, care din țânțar fac armăsar, ajung repede la dereglări. Le crește tensiunea. Devin anxioși. Ori primesc diagnosticul de colon iritabil.
„Organismul uman este programat să facă cinci lucruri pe zi”
Stresul este egal tensiune. La fel se întâmplă și intelectual. Organismul uman este programat să facă cinci lucruri pe zi. Dacă mai adaugi încă cinci, creierul nu le va face bine nici pe primele. Nu putem mai mult. Sigur că există și persoane super dotate, cum a fost marele istoric Iorga, de exemplu. Dar nu toți oamenii au așa o mare capacitate de sinteză. Sigur există și persoane antrenate, sunt intelectuali, spioni, scriitori, yoghini, acestea sunt excepțiile. Omul obișnuit trebuie să se păzească ca să nu intre în stres.
Există mai multe feluri de stres: profesional, emoțional, endocrin (în special la doamne), apoi stresul de familie, stresul stradal, stresul din trafic, stresul indus de media și societate, ca să nu mai zic de stresul pe care ni-l provocăm singuri, noi cu noi, prin faptul că nu ne observăm, nu ne strunim gândurile și reacțiile. Să luăm un exemplu: dacă mâncați, și mâncați și iar mâncați și v-ați săturat dar tot vă mai puneți în farfurie, ce se întâmplă? Dați afară. Corpul ripostează. La fel face și creierul. Dacă îl forțezi și îi dai o sarcină și încă o sarcină și încă 5 și încă 7, se blochează, nu le mai poate face nici pe primele, pentru că intră în stare de stres, de tensiune, sunt prea multe procese care se petrec simultan. Creierul trebuie să aibă un regim foarte planificat. Pas cu pas. „Langsam aber sicher” (încet, dar sigur), cum spune neamțul. Prin echilibru și optimism învingem. În creier sunt foarte multe legături care trebuie să funcționeze corect… Și atenție! De la stres la burn-out (epuizare totală – n.r.) e doar un pas…
Citește ami mult: Art-Emis.ro
Prof. univ. dr. doc. Alexandru-Vladimir Ciurea, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România
DACIA ART: https://dacia-art.ro/
Aici se confundă doua lucruri: instabilitatea mintală, care ține de educație, cu negarea realității, care ține de miopism.
De obicei sunt persoanele imature care se enervează din fleacuri. Școala și educația nu sunt același lucru. Avem destui idioți cu doctorate, spre exemplu, cei care au vândut România la straini pe bani de nimic. A fi educat înseamnă a avea maturitatea intelectuală pentru a putea participa în mod civilizat la discuții.
Cât despre „Psihologia pozitivista”, este o industrie destul de profitabilă, care vinde castraveți la grădinari. Eliminarea a 50% din emoțiile umane (adica cele „negative”) e ca și cum am tăia păsărilor o aripă. Un organism nu poate funcționa normal fără emoțiile negative. Cel mai mare învățător al nostru în viață sunt emoțiile negative. Starea de gelozie, sentimentul că am fost trădați, înșelați etc. ne pun pe gânduri și ne ajută să înțelegem ce se înțâmplă în jurul nostru. Persoanele care nu au experimentat niciodată emoții negative, nu sunt pregătite să le înfrunte în situații reale, și ori ajung la droguri, ori la sinucideri. Este cazul băieților de bani gata, adică al bogătașilor. Câți copii de bogătași au ajuns persoane respectabile?
A sta tot timpul „cu zâmbetul pe buze” sau mereu „optimistic”, ignorând realitatea, nu mi se pare un semn de maturitate intelectuală.
Buna dimineata! Noroc ca printre noi, exista oameni ca Dvs., care gandesc pozitiv si ne dau o alta speranta de viata, printre atatea stiri negative, promovate de toate mijloacele mass-media.Ne trebuie, azi, asfel de articole motivationale, care sa ne ajute sa ~mergem mai departe~, pe drumul vietii. Noroc ca am intalnit odata, UN OM care MI-A SCHIMBAT TOT CURSUL VIETII si DATORITA CARUIA TRAIESC SI GANDESC! Acest OM se numeste A.V.C. (nu ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL ci ALEXANDRU VLADIMIR CIUREA). Numai citind postarile Dvs., de peste tot, am reusit sa merg mai departe! Se vede ca, odat`, intrand in creierul meu, mi-ati dat din acea gandire pozitiva, despre care vorbiti! VA MULTUMESC PENTRU ASTA! VA MULTUMESC CA TRAIESC SI GANDESC!