Dan Oltean, istoric: Tirageții au făcut parte din marele neam al GEȚILOR Au locuit pe cursul mijlociu și inferior al Nistrului (Tyrasul)
Geograful Ptolemeu oferă numele și coordonatele geografice a 5 localități ale geților de pe Tyras, dintre care una se numea Clepidava, adică era o localitate cu sanctuare.
În filmul de mai jos am prezentat paternul arhitectural pentru construcția cetăților de pe malul drept al Nistrului atât în epoca getică, dar și în cea medievală. Practic, peste cetățile tirageților din stăpânirea lui Burebista au fost construite în epoca medievală cetățile Moldovei lui Ștefan cel Mare. Am exemplificat cazul Tyrasului- Cetatea Albă, a cetății Soroca, dar și a cetății Hotin.
Ținutul tirageților a făcut parte, atât din marele regat a lui Burebista, dar și din regatul lui Decebal.
Ocupațiile tirageților rezultă din textul istoricului roman Arianus, din sec 2 e.n. Acestea erau: creșterea animalelor, pescuitul pe Nistru, comerțul cu grecii și navigația pe acest fluviu.
Tirageții au împărtășit de la început religia nemuririi sufetului elaborată de Zalmoxis. Prin urmare, toți tirageții au fost incinerați după despărțirea sufletului de trup, la fel ca și geții, la fel ca și dacii.
Tirageții făcând parte din regatul lui Burebista și din cel al lui Decebal, au avut aceleași sanctuare ca și dacii de la Sarmizegetusa sau Fețele Albe. La Dolineni (lângă Hotin) a fost descoperit un sanctuar similar cu cel de la Fețele Albe, dedicat divinității lunare.
Tirageții au luat parte la toate războaiele pe care le-au întreprins regii de la Sarmizegetusa Regia. Armata tirageților a avut un carater de stepă. Principalele contingente erau formate din călăreți și din arcași.
Numele tirageților s-a păstrat neschimbat, în ciuda migrațiilor, până în sec. 12. Ana Comnena, îi plasează, în secolele 11-12, pe Nistru, pe geți.
În secolele următoare, geții vor apare în izvoarele slave cu denumirea de brodnici. Erau cei care aveau broduri sau brudine (poduri plutitoare – bacurile de astăzi) pentru traversarea Bugului, a Nistrului și a Prutului.
Această denumire slavă este similară cu cea din sec 14, de moldoveni, fiindcă aceasta provine și ea de la DAVELE de pe MALURILE marilor râuri din zonă. Prin urmare, ceea ce în secolele 11-12 erau geți, iar în secolul 13 brodnici, după secolul 14, până astăzi, vor fi moldoveni.
Dan Oltean, istoric: Tirageții au făcut parte din marele neam al GEȚILOR Au locuit pe cursul mijlociu și inferior al Nistrului (Tyrasul)
Geograful Ptolemeu oferă numele și coordonatele geografice a 5 localități ale geților de pe Tyras, dintre care una se numea Clepidava, adică era o localitate cu sanctuare.
În filmul de mai jos am prezentat paternul arhitectural pentru construcția cetăților de pe malul drept al Nistrului atât în epoca getică, dar și în cea medievală. Practic, peste cetățile tirageților din stăpânirea lui Burebista au fost construite în epoca medievală cetățile Moldovei lui Ștefan cel Mare. Am exemplificat cazul Tyrasului- Cetatea Albă, a cetății Soroca, dar și a cetății Hotin.
Ținutul tirageților a făcut parte, atât din marele regat a lui Burebista, dar și din regatul lui Decebal.
Ocupațiile tirageților rezultă din textul istoricului roman Arianus, din sec 2 e.n. Acestea erau: creșterea animalelor, pescuitul pe Nistru, comerțul cu grecii și navigația pe acest fluviu.
Tirageții au împărtășit de la început religia nemuririi sufetului elaborată de Zalmoxis. Prin urmare, toți tirageții au fost incinerați după despărțirea sufletului de trup, la fel ca și geții, la fel ca și dacii.
Tirageții făcând parte din regatul lui Burebista și din cel al lui Decebal, au avut aceleași sanctuare ca și dacii de la Sarmizegetusa sau Fețele Albe. La Dolineni (lângă Hotin) a fost descoperit un sanctuar similar cu cel de la Fețele Albe, dedicat divinității lunare.
Tirageții au luat parte la toate războaiele pe care le-au întreprins regii de la Sarmizegetusa Regia. Armata tirageților a avut un carater de stepă. Principalele contingente erau formate din călăreți și din arcași.
Numele tirageților s-a păstrat neschimbat, în ciuda migrațiilor, până în sec. 12. Ana Comnena, îi plasează, în secolele 11-12, pe Nistru, pe geți.
În secolele următoare, geții vor apare în izvoarele slave cu denumirea de brodnici. Erau cei care aveau broduri sau brudine (poduri plutitoare – bacurile de astăzi) pentru traversarea Bugului, a Nistrului și a Prutului.
Această denumire slavă este similară cu cea din sec 14, de moldoveni, fiindcă aceasta provine și ea de la DAVELE de pe MALURILE marilor râuri din zonă. Prin urmare, ceea ce în secolele 11-12 erau geți, iar în secolul 13 brodnici, după secolul 14, până astăzi, vor fi moldoveni.
