Misterele creierului – Efectul Placebo și Efectul Nocebo

Interviu cu Prof. univ. Dr. Adrian Restian, membru titular al Academiei de Științe Medicale din România

Daniel Roxin: Credințele și educația noastră sunt filtre prin intermediul cărora interpretăm realitatea. Aceste filtre ne fac să vedem realitatea, adeseori, nu așa cum este, ci într-o variantă personală. Și să dau un exemplu banal: dacă mergem seara prin natură, pe o cărare, și vedem o creangă în fața noastră, pe jos, este foarte posibil să credem că este un șarpe, să credem că suntem în pericol și să reacționăm în consecință, pentru că mintea noastră creează instantaneu un astfel de scenariu.

Adrian Restian: Șansele ca să fie un șarpe sunt mai mici. Dar omul prelucrează mai repede informațiile negative decât cele pozitive. Și e firesc… Oamenii reacționează diferit la aceleași informații, la aceeași lume și, de fapt, la aceleași scopuri. Nu toți membri unei familii care au scopuri comune ajung să ia aceleași decizii…

A trebuit să treacă ceva timp până când s-a înțeles care este rolul creierului în recunoașterea lumii. Nu în luarea deciziilor, ci în recunoașterea lumii. Dacă unul vede într-o cracă un șarpe, iar altul vede o cracă adevărată, probabil că intervine ceva în această percepție și prelucrare a informațiilor. Pentru ca omul să recunoască un pahar sau orice alt obiect, el trebuie să aibă în cap modelul lui. Înainte de recunoaștere este cunoașterea. El trebuie să aibă un model al unui pahar, al unei case…

Daniel Roxin: Se povestește că mulți studenți la medicină, atunci când li se prezintă detalii despre diverse boli, tind să creadă că le au și ei. De ce fac aceștia astfel de asocieri?

Prof. Adrian Restian: Atunci când studentul care vine în contact cu patologia crede că are și el câte ceva, aici este vorba de problema interpretării semnalelor negative în primul rând, este vorba de faptul că oamenii interpretează diferit aceeași realitate. Sunt și bolnavi închipuiți care cred că au o anumită boală. Ei nu o au, o creează în capul lor, ceea ce arată că noi putem crea o realitate care nu există.

Daniel Roxin: Să vorbim acum despre Efectul Placebo. Atunci când un medic îi transmite pacientului că are un medicament cu efecte foarte bune care sigur îi va face bine, chiar dacă în realitate este o simplă pastilă cu zahăr, pacientul o ia cu încredere și în interiorul lui se petrec niște fenomene misterioase care pot duce, în multe cazuri, la ameliorarea sau chiar vindecarea unei afecțiuni.

Vorbind acum despre cealaltă față a monedei, un ipohondru care își imaginează că suferă de o anumită boală, nu ar putea forța apariția acelei boli în corpul său, deși nu o avea în momentul în care a început să își imagineze că o are?

Prof. Adrian Restian: Citește continuarea aici: ComunitateaHyperboreea.com

Cartea este disponibilă aici: DACIA ART