Îl cunoaștem din reprezentările orientale și trăim cu impresia că aparține exclusiv culturilor spirituale din Estul îndepărtat. Doar că, să vedeți, simbolul Yin Yang poate fi descoperit în cultura Cucuteni, care s-a dezvoltat și pe teritoriul României, în urmă cu peste 6.000 de ani, cu mult înainte ca Taoismul să fi apărut.
Cum e posibil așa ceva? Cu mii de ani înaintea Taoismului, descoperim acest simbol în zona Arcului Carpatic, la multe mii de kilometri distanță față de China? E doar o coincidență sau vorbim despre ceva și mai surprinzător?
Atunci când nu cunoști toate piesele puzzelului, vei spune că nu poate fi vorba decât despre o coincidență ciudată și că, deși simbolul este unul complex, e posibil să fi apărut în locuri foarte îndepărate unul de altul, independent, după cum a demonstrat că este posibil genialul Carl Gustav Jung, făcând trimitere la inconștientul colectiv.
Avem însă o serie de dovezi arheologice care sugerează și o altă posibilitate. Despre ce anume este vorba, puteți afla în acest episod al emisiunii Granițele Cunoașterii, unde îl veți putea vedea reprezentat și pe vase Cucuteni…
Vizionare cu folos!
Daniel Roxin
Cartea poate fi comandată online, aici: DACIA ART
Lasă un răspuns
Read Next
Templul de la sinca veche. In una din camere gasim steaua Lui David. In 2005 avea in mijloc simbolul ying yang acum nu ma exista. Se pare ca biserica e deranjata de simbolurile precrestine!
Confirm spusele lui Gabriel Napa, s-ar putea să am și un film foto + fotografie a simbolului Yin Yang de la Șinca Veche, făcută înainte de „restaurare”.
Salut.
Nicolau Janina astept foto + video, ar fi tare interesant daca le-am putea vedea.
Este posibil cultura Cucuteni să fi ajuns în China purtată chiar de cei care au creat-o, prin migraţie, eventual chiar mai departe ?
În nordul Japoniei, insulele Kurile şi peninsula Kamcheatka mai există rămăşiţe ale populaţiei Ainu, diferită de populaţiile din jur. Articolul https://www.quora.com/Are-the-Ainu-Caucasians este interesant, iar dacă am căutat „ainu people caucasian” imagini – chipurile unora dintre ei numai asiatice nu sunt.
Şi poate că este o simplă asemănare fonetică – în limba Ainu KOTAN înseamnă aşezare, sat, iar în română avem CĂTUN.
Probabil am mai spus prostia asta,dar îmi face plăcere s-o repet… Secțiunea transversală a împletiturii numită mărțișor asta sugerează,doua bile care se aleargă una pe cealaltă. Punctele colorate în opoziție cu bilele transmit ideea de împletitură,răsucire. Pe chinezi îi știm,au obiceiul să copieze tot,clar că au început s-o facă încă din neolitic.